Casa Tătărescu din București: martoră a puterii și memoriei politice într-un spațiu care renaște ca EkoGroup Vila

În inima capitalei, pe Strada Polonă, o vilă modestă ca dimensiuni, dar impresionantă prin echilibrul său arhitectural, poartă tăcerea și energiile unei epoci trecute. Casa Tătărescu, care a fost martoră fidelă al transfigurărilor României interbelice și ale biografiei unuia dintre cei mai controversați prim-miniștri ai țării, se reinventează astăzi cu răspundere culturală sub titulatura EkoGroup Vila. Acest spațiu nu este doar o clădire restaurată, ci o arhivă materială și simbolică în care se cristalizează tensiunile dintre putere și viața privată, între repetarea istoriei și memoria ce se caută a fi păstrată.

Casa Tătărescu: între reședința discretă a unui lider interbelic și spațiul cultural EkoGroup Vila

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), figură emblematică a politicii românești din perioada interbelică și postbelică, nu a dorit să își exprime puterea prin opulență, ci prin măsură și discreție. Casa sa din București, o vilă interbelică compusă cu grijă, reflectă această filozofie. Proiectată cu aportul arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea și înfrumusețată prin intervențiile sculpturale delicate ale Miliței Pătrașcu, vila devine o metaforă a puterii temperate și a spiritului elitei politice. Azi, Casa Tătărescu își continuă destinul sub numele de EkoGroup Vila, un spațiu cultural care respectă complexitatea trecutului său fără a-și suprima identitatea.

Gheorghe Tătărescu: omul și perioada sa

Figura lui Gheorghe Tătărescu este una construită între responsabilitate și compromisuri, între modernizare și multiplele crize ale României interbelice. Jurist format în Paris, cu o teză doctorală dedicată reformării sistemului electoral românesc, el a fost un adversar al minciunii electorale și promotor al unui parlamentarism autentic. Deși de două ori prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940), cariera sa este marcată de ambiguități: eficiență administrativă pe de o parte și întărirea execuivului cu prelungiri ale stării de asediu și cenzură pe de alta. Princeps al unei epoci în care democrația parlamentară era fragilă, Tătărescu se poziționează întotdeauna cu o doză de realism, refuzând să-și asume eroulisme, ci proclamându-și „datoria” ca singur merit. Evoluția sa, ajungând în anii postbelici să colaboreze cu regimul comunist timpurie, îl transformă într-o figură contestată, nuanțată, ale cărei alegeri politice reflectă dificultățile unei epoci tumultoase.

Casa Tătărescu: spațiul în care puterea și intimitatea se întâlnesc

Reședința din Strada Polonă nr. 19 nu a fost doar un domiciliu, ci un proiect de viață, în care dimensiunea publică și cea privată se întrețeseau cu subtilitate. Vila, surprinzător de modestă în scară dacă se compară cu altele ale contemporanilor din elite, a fost gândită pentru a reflecta o cultură a puterii fluide, care renunța la ostentație pentru a sublinia echilibrul și proporția. Biroul premierului, situat discret la entre-sol, cu acces lateral, constituie un gest de restricție simbolică: puterea nu domină spațiul privat, ci se lasă organizată de acesta. În spatele acestor ziduri au circulat personalități marcante – Nicolae Titulescu, Martha Bibescu, Carol al II-lea –, iar în acest context, Vila a devenit o scenă a negocierilor, alianțelor și retragerii subtile.

O identitate arhitecturală afirmată: Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Ambii arhitecți, Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, au dat forme unei locuințe în care Mediterraneanul și Neoromânescul dialoghează cu rafinament. Lucrarea lor nu pariază pe monument, ci pe echilibru și proporții autentice. Textura arhitecturală se caracterizează prin:

• portaluri inspirate din spiritul moldovenesc;
• coloane filiforme tratate individual, păstrând unitatea compoziției;
• abside sugerând tradiția neoromânească ce încadrează elemente interioare esențiale.

Acest ansamblu găzduiește bijuteria artistică a Miliței Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu: un șemineu încastrat într-o absidă ce devine semn distinctiv, preluat și de alte clădiri contemporane. Feroneria din alamă patinată și parchetul din stejar masiv sunt detalii care, deși discrete, conferă o aură de permanență și meșteșug exemplar. În această vilă, limbajul arhitectural devine expresia fizică a unei etici politice și sociale bazate pe disciplină și cumpătare. Mai multe detalii despre această poveste a vilei din Strada Polonă nr. 19 pot fi descoperite începând de astăzi.

Arethia Tătărescu: discretă, dar indispensabilă

În această ecuație a casei și a puterii, rolul Arethiei Tătărescu rămâne fundamental. Şi nu doar ca soţie a prim-ministrului, ci ca motor cultural al familiei. Denumită adesea „Doamna Gorjului”, ea a fost o femeie implicată intens în societăţi de binefacere și în revitalizarea tradiţiilor culturale oltenești. Implicarea sa în promovarea artei româneşti, în special în susţinerea proiectului Brâncuşi pentru ansamblul de la Târgu Jiu, vorbeşte despre o cultură intelectuală și estetică bine închegată. Arethia s-a asigurat ca proiectul arhitectural să nu alunece spre extravaganta inutilă, ci să rămână fidel spiritului familiei și statutului social, urmărind coerentă estetică şi minimalismul calculat care dă astăzi casei Tătărescu o notă inedită.

Ruptura comunistă: lehamitea simbolică a memoriei

Odată cu căderea carierei politice a lui Gheorghe Tătărescu, concomitent cu instaurarea regimului comunist, casa a suferit o transformare brutală, devenind un spațiu dezvrăjit de sensurile originare. Într-un context în care fostele reședințe ale elitelor interbelice erau considerate anacronice sau „vinovate”, vila din Polonă a fost naționalizată, compartimentată și folosită pentru scopuri administrative sau locative, dezlipite de „spiritul inițial”. Concomitent, calitatea finisajelor și logica spațiului au fost afectate de intervenții neglijente, iar grădina, odinioară o oază liniștită, a pierdut din expresivitatea și structura sa mediteraneeană.

Post-1989: între erori, controverse și începuturi de recuperare

Tranziţia postdecembristă nu a adus liniștea restaurativă mult aşteptată. Casa Tătărescu a traversat o fază dominantă de schimbări bruște, uneori incompatibile cu valorile materiale şi simbolice ale vilei. Intervențiile majore ale unor proprietari individuali, inclusiv modificări radicale ale compartimentării şi finisajelor, au stârnit critici în presa de specialitate și în comunitatea arhitecţilor, evidenţiind un conflict între influenţa economică și respectul pentru patrimoniul interbelic. Reconversia temporară a casei într-un restaurant de lux a cristalizat aceste tensiuni, ilustrând modul adesea impropriu prin care nu doar spaţiul, ci memoria istorică au fost gestionate în acea perioadă.

Cu toate acestea, aceste dificultăți au readus în atenţie Casa Tătărescu, iar cercetările și studiile amănunțite ale proiectului original, datorat lui Zaharia și Giurgea, însoțite de redescoperirea contribuției Arethiei și a Miliței Pătrașcu, au fost fundamentale pentru regenerarea casei. După preluarea clădirii de o companie britanică, un proces riguros de refacere s-a angajat în restabilirea arhitecturii și a sensului inițial al spațiului. Acest traseu descendent-ascendent reflectă ambivalențele colective ale societăţii româneşti vis-à-vis de moştenirile elitei istorice.

Prezentul casei: EkoGroup Vila ca spațiu al continuității responsabile

Sub numele de EkoGroup Vila, Casa Tătărescu își asumă astăzi o nouă viață ca spațiu cultural cu acces organizat, evitând tentația ștergerii trecutului. Această etapă de responsabilitate este cu adevărat o reconciliere între istorie și contemporaneitate, în care vila devine un mediu viu al dialogului între memorie și prezent. Spațiul oferă posibilitatea unei experiențe profunde, unde se reînvață nu numai cine a fost Gheorghe Tătărescu, ci și cum o locuință „mică”, discretă, *în proporțiile și detaliile ei*, poate deveni un veritabil portret material al epocii și mentalităților politice.

Accesul se face pe bază de bilet, disponibil prin platforma iabilet.ro, în funcție de evenimentele programate, iar astfel publicul este invitat să pătrundă cu respect într-un spațiu în care trecutul și prezentul coexistă într-o relație conștientă. Aceasta este o abordare care încurajează reflecția asupra memoriei și responsabilității pe care o presupune păstrarea patrimoniului. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programări și vizite private.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician and served twice as Prime Minister of Romania (1934–1937 and 1939–1940). He was a central figure in the National Liberal Party and marked Romania’s political landscape during the interwar and early postwar periods, with a career that reflected the complex transitions of the 20th century.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu the politician should not be confused with Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), the 19th-century academic painter.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu blends Mediterranean influences with Neo-Romanian architectural elements. The house was designed by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, incorporating a harmonious dialogue between tradition and modern refinement.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu, wife of Gheorghe, was instrumental behind the scenes in maintaining the architectural cohesion and cultural significance of the house. She fostered artistic mediation and ensured the project was neither ostentatious nor disconnected from the family’s and era’s values.
• What is the function of the building today?
  Today, the building functions as EkoGroup Vila, a cultural space open to the public on a controlled, ticketed basis, preserving the historical memory of the site and integrating it into contemporary cultural life.

Casa Tătărescu oferă astăzi o invitație la contemplare asupra felului în care memoria unei epoci și a unui om politic se imprimă în spațiul construit, într-o arhitectură ce înfruntă timpul prin spiritul său etic și estetic. Acolo, proporțiile restrânse și biroul discret al unui prim-ministru spun mai mult decât orice biografie — ele surprind responsabilitatea cu care a fost trăită o funcție publică și continuitatea fragilă a memoriei politice. Explorarea ei prin intermediul EkoGroup Vila reprezintă un act de respect față de trecut și un angajament în dialogul cultural al prezentului.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.